Atlas zooortodoxologic - Habotnicus Mantis Calugaris

Habotnicus Mantis Calugaris sau Călugărița de Schit este o insectă cu un mare grad de pioșenie.
Clasa: Devotus;
Ordin: Ecclesia;
Subordin: Ortodoxia;
Suprafamilie: Habotnicae;
Gen: Calugaris;
Nume: Habotnicus Mantis Calugaris
Prezentare :
Habotnicus Mantis Calugaris are capul foarte mic. Din cauza mutațiilor genetice apărute de-a lungul timpului, creierul său deține numai un singur neuron în formă de crucifix. El se întinde pe toată suprafața cutiei craniene. Sinapsa este legată direct de sistemele vitale (digestiv, reproductiv, locomotoriu). Un capișon îi acoperă calota craniană, urechile și gâtul. Ochii săi sunt mari, protuberanți. Glandele sale lacrimale sunt supra-dezvoltate din cauza mediului fumigen în care insecta viețuiește. Abdomenul este larg, dezvoltat în formă conică și prezintă un ovipozitor pentru depozitarea mătăniilor. Membrele superioare sunt prevăzute de falange subțiri pentru a putea pătrunde locurile strâmte în căutarea pradei. Membrele inferioare sunt camuflate de mantia care îi acoperă corpul, mantie care este pur și simplu continuitatea sinapsei.
Sistem digestiv :
Călugărita are niște apucături vorace. Ea se hrănește cu trematozi precum Habornicus Nova Recta, cu insecte micuțe sau cu creștinopode. Călugărița își imobilizează victima cu mâinile și picioarele, devorându-i la început ganglionii reproductivi și numai pe urmă, restul corpului. Când ospățul său se face cu Habornicus Papis simplus, Călugărița nu digeră anumite părți ale corpului cum ar fi patrafirul sau crucea de aur fiindcă acestea sunt considerate trofee. Dentiția sa este structurată asemeni unui concasor alcătuit de canini și molari ascutiți care îi permit să atace prade mai mari decât ea.
Sistem reproductiv :
Masculul poate fi devorat de Călugăriță în timpul sau la sfârșitul copulației. Mai multe copulații pot avea loc, însă numai una singură este necesară fecundării. După ce Călugărița și-a decapitat masclul, acesta continuă să-și trimită spermatozoizii. Contrar unei idei preconcepute, canibalismul în timpul copulării nu este necesar pentru ca femela să dispună de resurse proteice suficiente în dezvoltarea și evoluția sarcinii. Câteodată canibalismul Călugăriței poate fi considerat ca o formă de abnegație.
Observații specifice speciei :
Habornicus Mantis Calugaris trăiește în comunitate, însă ea dispune de propria sa celulă. Celula insectei este alcătuită de un culcuș sumar și trofeele achiziționate de-a lungul copulațiilor cu diverse specii din supra-familia Habotnicae. Contribuția sa față de comunitate consistă în acțiuni punctuale precum vânătoarea și culesul hranei, dereticatul și întreținerea altarului de ofrande. În timpul ritualului de reproducere, Habotnicus Mantis Calugaris scoate sunete ascuțite, visând să se copuleze cu Isus, un ipotetic mascul. Visul de a devora acest ipotetic mascul s-a transformat de-a lungul timpului, într-o psihoză patologică, ceea ce face din Călugărița de Schit un exemplu de psihopată demnă pentru studiu.

Atlas zooortodoxologic - Ordinul Crestinopodelor

Apariția Creștinopodelor a fost favorizată la începutul erei Clopotariene. Dezvoltarea lor a avut loc datorită

mediului lichid din cavitățile metalice cunoscute cu numele de cristelnițe.

Clasa: Devotus;

Ordin: Crestinopoda;

Creștinopodele (din grecul Χριστός Christós, "cel uns" și podos, "picioare") sunt niște animale din încrengătura moluștelor, ale căror picioare împărțite în brațe se ridică deasupra capului în semn de credință și prosternare. Puține cerștinopode dispun de un nume vernicular, totuși, câteva dintre ele pot, în funcție de caracteristicile lor, să fie desemnate printr-un nume generic. Astfel speciile numite cară-cratițe sau cară-tuci sunt creștinopode. Ele pot fi văzute în perioada pomelnicelor și a maslurilor, în spatele bisericii, la mestecat mâncare pe foc. Nu trebuie să fie confundate cu Babeenstranum. Creștinopoda este mai degrabă o degenerare a Habotnicus calugaritae sau a Habotnicus calugaris.

Capul lor, distinct de masa viscerala, comportă un creier atrofiat conținut într-un craniu cartilaginos; ochi mari cu un aspect blajin, un cioc înconvoiat. Picioarele, legate direct de cap sunt împărțite în brațe multiple acoperite de magneți care au rolul de a atrage banii victimelor. Haina ventrală și sifonul în formă de ciomag constituie un organ puternic de locomoție și au un aspect uleios din cauza secrețiilor sebacee care sunt dereglate din lipsa de molecule amfifile (compuse de săruri minerale mai ales hidroxid de sodiu sau potasiu si acizi grasi)

Cefalopodele actuale sunt predatori de situație. Ele se hrănesc cu Protocronismecum Dacicus și Habotnicus Nova Recta Flavus, însă preferă Habotnicus Manellis. Modul lor de hrănire este simplu : prada este ținută cu ajutorul magneților care îi golesc buzunarele, după aceea, victima este anesteziată cu o doză importantă de venin ecleziast și devorată cu ciocul.

Filoaschimia - Cuvant inainte

Dupa o lunga analiza a filoaschimiei, mi-am dat seama ca numele "Parintilor" sunt foarte evocatoare, astfel am observat o corelatie intre apelativele "Parintilor" si titlurile vedetelor de manea. Asemanarea este uluitoare...

Si ca sa va demonstrez ceea ce avansez, luati citire :

Nichifor din singuratate vs Adi de la Valcea;

Isaia Pustnicu vs Bogdan Artistu;

Talasie Libianu si Africanu vs Jean de la Craiova;

Simeon Evlaviosu vs Sorinel Pustiu;

Vasile de la Poiana Marului vs Stefan de la Barbulesti;

Ilie Edicu vs Liviu Mititelu...

S-au vorbit intre ei, bagabontii !

Atlas zooortodoxologic - Habotnicus Manellis

De cand ma stiu, padurea m-a fascinat cu toate bogatiile ei, mai ales fauna si flora forestiera. Dupa zile, saptamani, luni si ani de observatie, am decis, in pofida nenumaratelor contestari ale lupului, sa public primul meu tratat de zoootrodoxologie. Pentru inceput, o sa va prezint noutatile in domeniul speciilor descoperite.

Habotnicus Manellis sau Habotnic Manelist

Clasa: Devotus;
Ordin: Ecclesia;
Subordin: Ortodoxia;
Suprafamilie: Habotnicae;
Gen: Manellis;
Nume: Habotnicus Manellis

Habotnicus Manellis sau Habotnicul Manelist are corpul acoperit cu obiecte de culoare galbena, de preferinta lanturi si cruci de talii si greutati diferite, cumparate de la "cineva, la un super pret, fiindca e scumpe domne' bijuteriile astea !".
Indivizii de ambele sexe poarta haine colorate strident, cu insemne de "brand", fabricate intr-o uzina sub-urbana dintr-un cartier marginas al unui oras asiatic. La masculi, toraxul prezinta o proeminenta in jurul ombilicului care a disparut sub un strat gros de grasime, aceasta caracteristica il apropie de Habotnicae Popis, numai ca ultimul utilizeaza haine lungi si negre, iar talia buzunarelor lui sunt mult mai mari. Habotnicus Manellis traieste in colonie; cuibul sau are forma unei biserici cu foarte multe turnulete acoperite de tabla argintie sau aurie, in functie de posibilitatile sale financiare. Habotnicus Manellis se imulteste prin copulatia dintre un Habotnicus Manellis burtossi si o Habotnicus Manellis pitiponcis dupa ce au avut binecuvantarea unui Habotnicus Popis si dupa ce au platit o taxa la Habotnicus Bataiosis pentru distrugerea indivizilor(individelor) parazitare cunoscute sub numele generic de "dusmani" sau "dusmance".

Progeniturile habornicului manelist sunt crescute intr-un mediu lax si hranite cu frimituri sterilizate de la Carrefour. Adultii se hranesc cu mititei, gretare si bere. Spre deosebire de Habotnicus Vulgaris, sistemul nervos central al habornicului manelist prezinta 6 neuroni in plus, care sunt organizati intr-o singura octava. Sunetele emise in perioada rutului sunt alterate de un semiton ceea ce provoaca atrofierea neuronilor si îl aduc pe habornicul manelist la acelasi rang cu Babeenstranum (o alta ramura a suprafamiliei Habotnicae), unde deja s-a observat o auto-lobotomizare acuta.
Biologii de la Institutul de Parazitologie si Virusologie din Raisonland au demonstrat in iulie 2010 că unele specii de Habotnicus, pentru a neutraliza duşmanul, pot să pulverizeze substanţe chimice agresive asupra lui. Specia Habotnicus Muselimus isi depune progeniturile in habitatul altor specii care au fost prealabil amorţite. Duşmani naturali ai habotnicilor sunt Licens Meditator (familia Rationalis), Ateus Vulgaris, Laicitatus Communis care observa evolutia progeniturilor de habotnici si le implementeaza o educatie rationala.Habotnicus au fost răspândite iniţial numai în Europa, Asia si Africa, dintre care unele specii au ajuns ulterior şi în America si Australia. In ziua de astazi, exista un antidot la muscatura de Habotnicus, si anume vaccinul "Logicsil" pus la dispozitie gratuit in toate centrele de preventie ale ASUR.