Atlas zooortodoxologic - Habotnicus Mantis Calugaris

Habotnicus Mantis Calugaris sau Călugărița de Schit este o insectă cu un mare grad de pioșenie.
Clasa: Devotus;
Ordin: Ecclesia;
Subordin: Ortodoxia;
Suprafamilie: Habotnicae;
Gen: Calugaris;
Nume: Habotnicus Mantis Calugaris
Prezentare :
Habotnicus Mantis Calugaris are capul foarte mic. Din cauza mutațiilor genetice apărute de-a lungul timpului, creierul său deține numai un singur neuron în formă de crucifix. El se întinde pe toată suprafața cutiei craniene. Sinapsa este legată direct de sistemele vitale (digestiv, reproductiv, locomotoriu). Un capișon îi acoperă calota craniană, urechile și gâtul. Ochii săi sunt mari, protuberanți. Glandele sale lacrimale sunt supra-dezvoltate din cauza mediului fumigen în care insecta viețuiește. Abdomenul este larg, dezvoltat în formă conică și prezintă un ovipozitor pentru depozitarea mătăniilor. Membrele superioare sunt prevăzute de falange subțiri pentru a putea pătrunde locurile strâmte în căutarea pradei. Membrele inferioare sunt camuflate de mantia care îi acoperă corpul, mantie care este pur și simplu continuitatea sinapsei.
Sistem digestiv :
Călugărita are niște apucături vorace. Ea se hrănește cu trematozi precum Habornicus Nova Recta, cu insecte micuțe sau cu creștinopode. Călugărița își imobilizează victima cu mâinile și picioarele, devorându-i la început ganglionii reproductivi și numai pe urmă, restul corpului. Când ospățul său se face cu Habornicus Papis simplus, Călugărița nu digeră anumite părți ale corpului cum ar fi patrafirul sau crucea de aur fiindcă acestea sunt considerate trofee. Dentiția sa este structurată asemeni unui concasor alcătuit de canini și molari ascutiți care îi permit să atace prade mai mari decât ea.
Sistem reproductiv :
Masculul poate fi devorat de Călugăriță în timpul sau la sfârșitul copulației. Mai multe copulații pot avea loc, însă numai una singură este necesară fecundării. După ce Călugărița și-a decapitat masclul, acesta continuă să-și trimită spermatozoizii. Contrar unei idei preconcepute, canibalismul în timpul copulării nu este necesar pentru ca femela să dispună de resurse proteice suficiente în dezvoltarea și evoluția sarcinii. Câteodată canibalismul Călugăriței poate fi considerat ca o formă de abnegație.
Observații specifice speciei :
Habornicus Mantis Calugaris trăiește în comunitate, însă ea dispune de propria sa celulă. Celula insectei este alcătuită de un culcuș sumar și trofeele achiziționate de-a lungul copulațiilor cu diverse specii din supra-familia Habotnicae. Contribuția sa față de comunitate consistă în acțiuni punctuale precum vânătoarea și culesul hranei, dereticatul și întreținerea altarului de ofrande. În timpul ritualului de reproducere, Habotnicus Mantis Calugaris scoate sunete ascuțite, visând să se copuleze cu Isus, un ipotetic mascul. Visul de a devora acest ipotetic mascul s-a transformat de-a lungul timpului, într-o psihoză patologică, ceea ce face din Călugărița de Schit un exemplu de psihopată demnă pentru studiu.

Atlas zooortodoxologic - Ordinul Crestinopodelor

Apariția Creștinopodelor a fost favorizată la începutul erei Clopotariene. Dezvoltarea lor a avut loc datorită

mediului lichid din cavitățile metalice cunoscute cu numele de cristelnițe.

Clasa: Devotus;

Ordin: Crestinopoda;

Creștinopodele (din grecul Χριστός Christós, "cel uns" și podos, "picioare") sunt niște animale din încrengătura moluștelor, ale căror picioare împărțite în brațe se ridică deasupra capului în semn de credință și prosternare. Puține cerștinopode dispun de un nume vernicular, totuși, câteva dintre ele pot, în funcție de caracteristicile lor, să fie desemnate printr-un nume generic. Astfel speciile numite cară-cratițe sau cară-tuci sunt creștinopode. Ele pot fi văzute în perioada pomelnicelor și a maslurilor, în spatele bisericii, la mestecat mâncare pe foc. Nu trebuie să fie confundate cu Babeenstranum. Creștinopoda este mai degrabă o degenerare a Habotnicus calugaritae sau a Habotnicus calugaris.

Capul lor, distinct de masa viscerala, comportă un creier atrofiat conținut într-un craniu cartilaginos; ochi mari cu un aspect blajin, un cioc înconvoiat. Picioarele, legate direct de cap sunt împărțite în brațe multiple acoperite de magneți care au rolul de a atrage banii victimelor. Haina ventrală și sifonul în formă de ciomag constituie un organ puternic de locomoție și au un aspect uleios din cauza secrețiilor sebacee care sunt dereglate din lipsa de molecule amfifile (compuse de săruri minerale mai ales hidroxid de sodiu sau potasiu si acizi grasi)

Cefalopodele actuale sunt predatori de situație. Ele se hrănesc cu Protocronismecum Dacicus și Habotnicus Nova Recta Flavus, însă preferă Habotnicus Manellis. Modul lor de hrănire este simplu : prada este ținută cu ajutorul magneților care îi golesc buzunarele, după aceea, victima este anesteziată cu o doză importantă de venin ecleziast și devorată cu ciocul.

Atlas zooortodoxologic - Habotnicus Popis

Urmatoarea specie din regnul Sordidus care mi-a atras atentia, este un animal ciudat deseori numit de populatie "popa", "preot" sau "pastor". Din cauza unor dereglari genetice de-a lungul secolelor, aceasta specie si-a deteriorat sistemul nervos central in asa fel incat neuronii nu mai sunt conectati intre ei prin sinapse, ci prezinta niste lanturi create de o cantitate imensa de carbonili de benzen, de hidrocarburi aromatici policiclici, acizi grasi saturati si metale rare cum ar fi aurul sau platina.

Clasa: Devotus;
Ordin: Ecclesia;
Subordin: Ortodoxia;
Suprafamilie: Habotnicae;
Gen: Popis;
Nume: Habotnicus Popis simplus

Habotnicus Popis simplus trăieste pe seama altor organisme şi adesea le provoacă diferite boli. El se poate întâlni în toate grupele de paraziti. Modul sau de functionare este simplu : se lipeste de indivizi si simuleaza intr-un prim moment, o stare de panica, de frica datorata (asa zice el) mediului inconjurator al victimei. Dupa ce a dobandit increderea victimei, incepe sa-i suga resursele vitale, in timp ce victima isi pierde capacitatea de auto-aparare si se epuizeaza treptat pana la moarte. Foarte des, anturajul victimei este deja sub dominatia hormonala a parazitului ceea ce duce la lipsa de raspuns a acestora fata de parazit.
Habotnicus Popis simplus se inmulteste prin copulatie cu Habotnicus Popis popaesis, iar progeniturile lor sunt, in cele mai multe cazuri, reinjectate in circuitul coloniei, fie ca Popis sau ca popaesis in fuctie de sexul fiecaruia. Rareori se pot observa si migrari in spre Habotnicus Manellis sau Habotnicus Vulgaris care tind sa integreze clasele Catehismus sau Teologisis.
Progeniturile de Habotnicus Popis sunt hranite cu seva de colivarum, o specie de Poaceae, cu nectar de Jafsifur si bine inteles cu derivatele deja metabolizate, obtinute de la pradele Habotnicus-ului.
Habotnicus Popis traieste in colonie, iar ierarhizarea sociala reprezinta un element important al clanului.
Astfel, Harbotnicus Popis se declina in mai multe rase:
1/ Habotnicus Cantator - rolul sau este de a prepara victima, acesta este mai putin nociv decat Popis simplus datorita lipsei de initiativa, insa el este suficient de toxic si poate provoaca neuroparalizie. In cazuri mai rare, el poate favoriza deprogramming - acest efect a fost insa observat numai in prezenta unui Popis si a unui Manellis.
2/ Habotnicus Diaconum - este un fel de Popis in devenire, rolul sau este de a asista Habotnicus Popis in timpul parazitarii. Este prezent mai ales in biotopurile cunoscute sub numele generic de "maslu" unde el contabilizeaza nutrimentii recuperati de la victime.
3/ Habotnicus calugaris este un parazit solitar care prefera sa se prolifereze in sistemele digestive. Habotnicus calugaris este mai degraba o migratie din Habotnicus Vulgaris, fiindca prin definitie, el ar trebui sa fie steril, insa exista cazuri de inmultire cu omoloaga sa feminina, Habotnicus calugaritae. Un studiu realizat in 2006 de catre Institut of Human Parasite and Worm din Truetown arata ca Habotnicus calugaris are un comportament homosexual exagerat din cauza mediului sau inconjurator si mai ales restrictiilor impuse de colonie.
4/ Habotnicus protopopis este un parazit mult mai periculos decat Popis deoarece are posibilitatea de a influienta biotopul victimei, actionand asupra coloniilor invadate cum de altfel actioneaza in mai mare masura si Habotnicus Episcopis, Habotnicus Mitropolis sau Habotnicus Patriarsis atacand direct codul genetic al victimei inca din frageda sa pruncie.

Pana la ora actuala, singurul remediu impotriva speciei Habotnicus Popis este un serum extras din rationalismus officinalis, insa datorita invaziei de guracasca (o graminata care s-a dezvoltat datorita enormelor dejectii de Habornicus), serumul este foarte greu de realizat. Pentru a evita infestarea, nu trebuie frecventate zonele cu grad mare de risc de infectie, cum ar fi bisericile, manastirile sau capelele.