In dupa-amiaza asta, m-am plimbat prin padure. Era frumos. Pe-aici o floare facuta lu' Patriciu, pe aici un ghimpe lu' Iliescu, o ciuperca pe nasul lu' Androneasca , ce sa zic, vegetatie multa pe carare si multe uscaturi prin luminis. Si cand sa ma aplec sa culeg o margareta, ce vazui? O cruce. Iete, bai ! Mai uitai mai încolo, înca una, si înca una... Era plina poiana cu cruci. Ma frecai la ochi si îmi dadui una peste cap, poate ca visam... Nu ! Cruci peste tot. De cand au facut astia cimitir aici? Ma apropiai si citi : "Fizica plasmei" - Sa vezi ca astia au înmormântat vreun institut. Un pic mai departe vazui : "Protectia mediului". I-au bagat în pamânt si pe astia. Hai ca nu se poate ! Mai departe, aparea crucea "Politehnicii" cu o lumânare aprinsa. Lânga un izvor, zacea o coliva pentru "Medicina". Sa mi se faca rau, nu alta ! Noroc ca trecea pe acolo un pitic si cand m-a vazut, a alergat sa ma ajute.
- Ei, si tu Scufita ! îmi zise asta, au venit acu' vreo doua zile cu un tir si au facut slujbe pe aici... Bocet mare, chin si lacrimi... Dar asta nu e nimic, mai raman de adus cateva camioane cu mortaciuni. Cica vor sa prepare fundatiile noii Catedrale... Stii tu cum e ! Orice monument al neamului se ridica pe jerfe umane, ca de nu, vine diavolul si prapadeste creatia peste noapte...
Ma uitai la pitic si tot nu imi veni sa cred. Asta micu' rânjea si îmi arata un morman de bolovani, si unu de nisip, si îmi zise : Donatii, Donatii... de la stat, de la enoriasi... O sa vezi tu ce dihanie de biserica o sa se ridice peste noapte... Pai de-aici cateva luni, poti sa-ti iei adio de la casuta bunicii! Iar eu, nu stiu daca o sa o mai vad pe Alba...
- Pai de ce au facut asa ceva?
- Iete si tu ! zise piticu'. Au lasat un sfert din cercetare în viata, de ochii lumii ! Iar restu' l-au bagat la contributia Mantuirii Neamului...
- Si tu ce o sa faci?
- Eu? Imi apar saracia si nevoile si neamul...
Si de-aceea tot ce misca'n zona asta, raul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara ei dusman îi este,
Dusmanit'va fi de toate, far' a prinde chiar de veste;
N'avem bani, dar scandalul ce din UE o sa cobor
O sa crape toata faima si încrederea în BOR!Si abia pleca piticu'... Ce mai freamat, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de plangeri, de procese si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de betacam aprinse ies din umbra-ntunecoasa;
Jurnalisti umplura câmpul si roiau dupa un semn
Si pe benzi înregistrara un discurs asa de demn,
Ca-l transmisera departe peste ape si pamânt,
Sa auda toata lumea ce se învarte iar prin vant
Si ca nouri de scandal si ca stirea cea mai tare,
Orizontu'ntunecandul, iata vine agentia mare,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla asta, face zgomot, nu-i e frica de bataie.
Bugetul 2009 alocat cercetarii
- Ei, si tu Scufita ! îmi zise asta, au venit acu' vreo doua zile cu un tir si au facut slujbe pe aici... Bocet mare, chin si lacrimi... Dar asta nu e nimic, mai raman de adus cateva camioane cu mortaciuni. Cica vor sa prepare fundatiile noii Catedrale... Stii tu cum e ! Orice monument al neamului se ridica pe jerfe umane, ca de nu, vine diavolul si prapadeste creatia peste noapte...
Ma uitai la pitic si tot nu imi veni sa cred. Asta micu' rânjea si îmi arata un morman de bolovani, si unu de nisip, si îmi zise : Donatii, Donatii... de la stat, de la enoriasi... O sa vezi tu ce dihanie de biserica o sa se ridice peste noapte... Pai de-aici cateva luni, poti sa-ti iei adio de la casuta bunicii! Iar eu, nu stiu daca o sa o mai vad pe Alba...
- Pai de ce au facut asa ceva?
- Iete si tu ! zise piticu'. Au lasat un sfert din cercetare în viata, de ochii lumii ! Iar restu' l-au bagat la contributia Mantuirii Neamului...
- Si tu ce o sa faci?
- Eu? Imi apar saracia si nevoile si neamul...
Si de-aceea tot ce misca'n zona asta, raul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara ei dusman îi este,
Dusmanit'va fi de toate, far' a prinde chiar de veste;
N'avem bani, dar scandalul ce din UE o sa cobor
O sa crape toata faima si încrederea în BOR!Si abia pleca piticu'... Ce mai freamat, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de plangeri, de procese si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de betacam aprinse ies din umbra-ntunecoasa;
Jurnalisti umplura câmpul si roiau dupa un semn
Si pe benzi înregistrara un discurs asa de demn,
Ca-l transmisera departe peste ape si pamânt,
Sa auda toata lumea ce se învarte iar prin vant
Si ca nouri de scandal si ca stirea cea mai tare,
Orizontu'ntunecandul, iata vine agentia mare,
Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie...
Urla asta, face zgomot, nu-i e frica de bataie.
Bugetul 2009 alocat cercetarii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu